De la Blockchain la Bitcoin, în România

În România, ar fi peste un milion de deținători ai monedei Bitcoin, potrivit datelor Statista și se estimează că numărul lor se va dubla până în 2027.

În 2009, visul lui Satoshi Nakamoto, pseudonimul persoanei sau grupului care a creat moneda virtuală Bitcoin, suna cam așa: o structură descentralizată și tranzacții fără intermediari, securizate prin criptografie și confidențialitate. Un sistem extrem de seducător, care a inflamat imediat imaginația celor care-și doreau un soi de suveranism al finanțelor.

Pentru a înțelege sistemul pe care se susțin criptomonedele ca Bitcoin, e nevoie de câteva clarificări tehnice.

Cum funcționează blockchain-ul Bitcoinului

Protocolul de minare al Bitcoin prevede înjumătățirea recompensei acordate minerilor, o dată la patru ani. Halving se numește mecanismul prin care e controlată furnizarea noilor monede ce intră în circulație.

Primii mineri au fost plătiți cu 50 de Bitcoin pentru fiecare bloc adăugat în lanț (adică în blockchain). Protocolul prevede însă că rata de generare a noilor unități se reduce la jumătate pentru fiecare 210 mii de blocuri extrase. Prima înjumătățire a avut loc în 2012, iar cea mai recentă în 2020, când plata minerilor a ajuns la 6,25 Bitcoin per bloc. Următorul halving va fi în aprilie 2024.

Numărul de Bitcoin este, așadar, finit. Algoritmul va continua până în anul 2140, când se crede că vor exista 21 de milioane de monede virtuale. Dintre acestea, peste 19 milioane au fost deja create.

Minarea de Bitcoin implică un consum mare de energie electrică. Dacă ar fi fost o țară, minatul ar fi fost pe locul 27 în topul statelor consumatoare de electricitate între 2020 și 2021, depășind Pakistan, cu o populație de 230 de milioane de locuitori, potrivit unui raport recent ONU.

Minarea implică rezolvarea complexă a unor probleme matematice criptografice și este răsplătit doar primul care reușește să le rezolve. Astfel, doar unul dintre mineri (sau doar o echipă) ajunge să creeze un singur Bitcoin. Restul au muncit degeaba și au irosit energia electrică.

Mai mult, sistemul este, încă, foarte lent. Efectuarea unei tranzacții în Bitcoin durează, în medie, aproximativ zece minute, în vreme ce marii jucători ca Visa și Mastercard permit asta la secundă.

Încotro se îndreaptă industria

Într-o piață atât de imprevizibilă și cu atât de multe necunoscute, e normal să te întrebi: ok, și atunci, care-i viitorul? Greu de spus, dar ne putem uita la ce au făcut alții.

China a interzis total criptomonedele, în timp ce SUA au o atitudine mai laxă la adresa lor. Uniunea Europeană caută să se poziționeze undeva la mijloc: vrea să reglementeze și chiar o face susținut, dar vrea să ofere și spațiu pentru inovare – nu vrea să pună frână beneficiilor aduse de tehnologia blockchain.

UE este prima organizație internațională care a introdus o reglementare a acestui sector și a activelor sale, în iunie 2023. Market in Crypto Assets Regulation (MICA) va rezolva toate problemele semnalate și va intra pe deplin în vigoare până în decembrie 2024.

„Aceasta nu înseamnă, în fapt, și legitimarea acestora. Acest lucru se va face treptat, prin validarea lor ca active viabile, prin înregistrare și prin licențiere pe piețele reglementate, cum va fi cea a Uniunii Europene. Iar superstarurile care dețin doar un domeniu web și nu au un board sau un director vor trebui să rezolve aceste «mici lacune», care în momentul de față sunt aduse ca argumente pro descentralizare”, crede jurista Monica Calu.

2025 poate fi, așadar, un punct de cotitură pentru piața criptomonedelor, cel puțin din perspectiva reglementării. Abordarea UE pare a fi una corectă în acest moment, spune jurista.

Există o doză de optimism că se vor cerne mulți actori implicați în joc și vor rămâne în atenția investitorilor doar proiectele care și fac, nu doar promit.

Mulți spun că Bitcoin sau alte criptomonede reprezintă viitorul, alții avertizează că e doar o bulă speculativă. Dar, ca-n cazul oricăror alte bule, realizezi acest lucru doar când ele se sparg.

La fel ca la orice altă investiție, situația trebuie întoarsă pe toate părțile și, ca în cazul oricărei alte tehnologii, nu poți spune despre ea că e bună sau rea. Depinde cum o folosești.